Dezbaterile academice sunt super. Am rămas în comunitate pentru că sunt o metodă de educație nonformală care te provoacă și te ajută să te dezvolți ca vorbitor indiferent de talentul nativ într-ale comunicării. Totuși, există nevoi de dezvoltare, inclusiv în această zonă, la care practicarea dezbaterilor nu poate răspunde de una singură.

Dezbaterile încearcă, printre altele, să ne pregătească (și, drept urmare, să reproducă) acte de persuasiune din viața de zi cu zi. Printre barierele în calea acestui fapt se numără faptul că arbitrii sunt formați prin necesitate să reziste la un debit verbal mult mai ridicat și s-au obișnuit cu gesturi repetitive, normalizate prin abundența lor în cadrul comunității. Pe de altă parte, deoarece comunitatea este relativ restrânsă și sportul dezbaterilor foarte specializat, debaterii începători ajung să își formeze stilul prin emularea unor debateri puțin mai experimentați, dar în general nu extrem de persuasivi din punct de vedere al stilului.

Oamenii care nu au făcut dezbateri se plictisesc în timpul discursurilor ultra-cerebrale sau care nu sunt relevante; oamenii obișnuiți s-ar putea să taxeze probleme superficiale (un dezacord făcut din grabă, de exemplu) mai mult decât un arbitru cu experiență în debate. Oamenii obișnuiți, între care trăim și pe care avem ocazia să îi luminăm zilnic, nu ar fi neapărat satisfăcuți de o dezbatere obișnuită. Oricine a avut experiență de a organiza o demonstrativă a observat că cerințele sunt altele.

Din acest motiv, dar și din multe altele, introduce și la acest FNDA o competiție de oratorie (disciplină popularizata sub numele de public speaking), care să se desfășoare adițional rundelor de dezbateri, similar cu competiția de public speaking din cadrul Camionatelor Mondiale de Dezbateri Academice pentru Studenți (WUDC).. Provocările public speaking-ului competitiv sunt multe: în primul rând, e un sport creativ; în cazul temelor pregătite pe baza unei teme comune, participanții trebuie să construiască un discurs care să fie diferit de al tuturor celorlalți, care să iasă în evidență din multele discursuri evaluate; spre deosebire de debate, în care odată cu experiență plecăm de la anumite rețete de argumentare, în oratorie fiecare subiect este foarte diferit . Pe de altă parte, e un sport individual, iar vorbitorul trebuie așadar să ducă singur, în 5-6 minute, argumentarea de la un capăt la altul și să persuadeze prin acea singură replică, chiar dacă vor urma 9 alte discursuri după al lui, fără a avea posibilitatea de a câștiga demonstrând că oponenții săi au discursuri mai slabe. În al treilea rând, arbitrii (împreună cu publicul) pot adresa mai multe întrebări la sfârșitul discursului, iar valoarea răspunsului persuasiv la acestea este mai mare decât în dezbateri, ceea ce înseamnă că se reduce mult posibilitatea de a le ignora, da răspunsuri superficiale, cum se poate întâmpla în debate.

Provocarea în public speaking (și un lucru la care o comunitate mică, cum e cea din România, în care nu există foarte multă competiție susținută care să permită o creștere a calității, trebuie să lucreze în mod special) este de a crea un discurs jucând în același timp rolul echipei oponente în dezbateri, adică să poți analiza calitatea interpretării în mod obiectiv pentru a o retușa; să spui ceva memorabil fără a repeta platitudini.

Asta nu înseamnă că public speaking-ul și dezbaterile nu au și similarități-grila de evaluare pe care o vom utiliza (relevantă la nivel internațional) cuprinde criterii precum Exprimare și prezentare (35%), Subiect, raționament și argumente (35%), Structură (15%) și Răspunsuri la întrebări (15%). Ne bazăm în regulamentul competiției pe standardele English Speaking Union, care organizează anual cea mai mare competiție de public speaking pentru elevi de liceu din lume și materialele de familiarizare cu public speakingul se bazează pe experiențe de colaborare cu numeroși organizatori de competiții de public speaking la nivel local, dar și pe documente Cambridge Union. Sperăm să fie interesant pentru cât mai mulți debateri și instructori și că vom avea, în anii viitori, mai multe evenimente de acest tip.