PRIMA MOȚIUNE PREPARED
AP susține alegerea membrilor Parlamentului European pe liste pan-europene.
INFOSLIDE:
În momentul de față, alegerile pentru Parlamentul European sunt organizate la nivel național de fiecare stat membru al Uniunii Europene. Cetățenii unui stat votează liste de candidați propuse de partide politice naționale, și fiecare stat membru UE primește un număr de locuri în Parlamentul European direct proporțional cu populația statului.
Un sistem alternativ prin care se pot organiza alegerile pentru Parlamentul European este cel bazat pe liste pan-europene generate de partide transnaționale europene (ex: Partidul Popular European, Partidul Socialiștilor Europeni, Alianța Liberalilor și Democraților din Europa, etc). În acest caz, partidele politice la nivel european formează fiecare o listă unică pentru întreaga Uniune Europeană, listă care să includă politicieni din toate statele membre. Astfel, indiferent de naționalitate sau domiciliu, un cetățean al oricărui stat membru UE are de ales pentru Parlamentul European între aceleași liste oferite de partidele europene. Criteriul de proporționalitate dintre numărul de parlamentari și populația statului dispare, parlamentarii fiind aleși doar pe baza rezultatului obținut de partidul european pe care îl reprezintă.
A DOUA MOȚIUNE PREPARED
AP crede că statul român ar trebui să plătească daune financiare comunității rome pentru nedreptățile istorice comise împotriva acesteia.
A TREIA MOȚIUNE PREPARED
AP crede că România ar trebui să introducă mandatul imperativ
INFOSLIDE:
În teoria politică și constituțională, rolul unui ales public este construit în jurul a două mari teorii aflate în antiteză: mandatul reprezentativ și mandatul imperativ.
Mandatul reprezentativ oferă aleșilor publici un grad sporit de mobilitate și libertate decizională: acesta se află în serviciul poporului și ține cont de dorințele alegătorilor, însă aceștia nu îi pot impune un anumit comportament sau o anumită decizie. Odată ales, acesta nu poate să fie revocat dacă nu își respectă promisiunile electorale sau dacă deciziile sale diferă de platforma pe baza căreia a fost ales.
Mandatul imperativ este diametral opus: aleșii publici au doar rolul de a pune în practică politicile publice alese de cetățeni, promisiunile făcute în campanie devenind obligatorii din punct de vedere legal. Cetățenii pot revoca la nivel de circumscripție electorală, prin referendum local sau național organizat în condițiile legii, orice ales public despre care consideră că și-a încălcat promisiunile pe baza cărora și-a câștigat funcția. Spre deosebire de mandatul reprezentativ, mandatul imperativ nu permite unui ales să își schimbe afilierea politică pe durata exercitării mandatului.
În momentul de față, în România, Constituția garantează mandatul reprezentativ, enunțând că orice mandat imperativ este nul.
